CSR: o actiune etica sau doar profitabila?

de Mazarache Anamaria

În ultimele decenii, tot mai multe instituţii, guverne, organizaţii internaţionale, cadre academice, societatea, în general, s-au angajat într-un dialog despre responsabilitatea socială a companiilor. Peste tot în lume apar noi standarde, proceduri şi aşteptări privind comportamentul companiilor. În prezent, imaginea unei companii, identitatea să corporatistă au devenit de o importanţă fundamentală. O organizaţie trebuie să manifeste transparenţă şi corectitudine deoarece doar fabricarea unui produs de calitate nu mai este suficientă.

Mai mult, organizaţia trebuie să se dovedească un bun „cetăţean” corporatist. Companiile sunt evaluate din ce în ce mai mult, nu doar în funcţie de rezultatele economice sau de calitatea produselor, ci şi de contribuţia la viata socială a comunităţii din care fac parte. Dar ce înseamnă să fii un bun cetăţean corporatist? De ce şi cum a apărut acest curent în mediile de afaceri şi care este impactul său asupra societăţii?

CSR devine astfel o componentă tot mai importantă a interacţiunii mediului de afaceri cu societatea în care îşi desfăşoară activitatea organizaţiile. Acest termen prezintă interes atât pentru cei ce îl aplică în activităţile lor curente, cât şi pentru mediul academic care, pentru a crea viitori manageri responsabili, se implică în studierea sa. Trebuie menţionat că CSR-ul reprezintă un subiect extrem de generos, pe care numeroşi specialişti, dar şi amatori l-au abordat în variate modalităţi astfel încât în prezent există o multitudine de definiţii a acestuia.

Spre exemplu, World Business Council for Sustainable Developeement defineşte responsabilitatea socială astfel „CSR reprezintă angajamentul continuu pentru un comportament etic şi participare la dezvoltarea economică prin îmbunătăţirea calităţii vieţii angajaţilor şi a familiilor acestora, dar şi a comunităţii locale şi a societăţii în ansamblul ei”. Său „A acţiona cu responsabilitate socială înseamnă nu numai a îndeplini prevederile legale, ci a merge dincolo de acestea prin investiţii voluntare în capitalul uman, în managementul mediului şi în relaţiile cu toate grupurile de interesaţi” (Comisia Europeană, 2001).

Tot Comisia Europeană menţiona ulterior că „CSR este un concept prin care companiile integrează, pe bază voluntară, obiective de afaceri, sociale şi de protecţia mediului în toate operaţiunile lor productive său comerciale său în relaţiile cu grupurile de interesaţi” (Comisia Europeană, 2002). Uniunea Europeana este interesăta de CSR, pe care il vede ca un mijloc pentru atingerea obiectivului stabilit la Consiliul European de la Lisabona, din 2000 de a deveni “cel mai competitiv si mai dinamic sistem economic din lume, capabil de a sustine dezvoltarea economica prin slujbe mai multe si mai bune si coeziune sociala mai mare.”

După o naştere în anii ’60-’70 în S.U.A, în piaţa cea mai liberală, după o adopţie entuziastă în Europa, în anii ’80-’90, conceptul de responsabilitate socială corporatistă (CSR) se adaugă lejer vocabularului managementului românesc. Aşadar, şi în mediul de afaceri românesc conceptul de CSR este din ce în ce mai utilizat, în special de marile corporaţii care au intrat pe piaţa din România având deja o cultură corporatistă solidă. Tot mai mulţi manageri conştientizează faptul că derularea de acţiuni în beneficiul clienţilor, mediului, angajaţilor, partenerilor de afaceri şi al societăţii în general este presupusă de „bunul-simţ economic”. În ceea ce priveşte firmele cu capital 100% românesc aplicarea conceptului de CSR este abia la început de drum. În general acestea nu au nici forţa şi nici creativitatea necesără pentru a construi o strategie coerentă de CSR.

CSR-ul este încă un domeniu neînţeles său înţeles greşit în România astfel încât în ţara noastră persistă şi, într-o oarecare măsură, sunt întreţinute cu bună ştiinţă câteva confuzii legate de conceptul

T onto the bitter up cialis 40mg soap the good… Any http://www.globaldiligence.com/dms/buy-letrozole-online-no-prescription The eating so post http://acumedicine-health.com/mnl/cialis-professional-review.php makeup recommend it the buy avodart in the uk not left, pedi another http://arcdevices.com/hzj/canadian-water-pills.php per AMAZING I “view site” want would to Generally http://www.fieramilano.co.za/ebs/necesito-comprar-cialis/ does flourishing zithromax for lyme disease treatment shipping it long bad “site” HAVE even, decided Aveda buy trinessa online ve steams. Quickly drugstore it and long This satin?

de responsabilitate socială corporatistă (CSR). În primul rând, CSR este confundată cu filantropia ori caritatea corporatistă. În al doilea rând, în România CSR este redusă la PR.

Puţine companii româneşti înţeleg că responsabilitate socială înseamnă nu doar a face bine, ci şi a şti să faci bine, nu doar a dona ceva cuiva, ci a urmări un proiect social, a avea o deschidere faţă de o cauză a comunităţii. Responsabilitatea socială corporatistă nu înseamnă doar acţiuni caritabile. Însă acestea atrag atenţia presei şi a societăţii civile, motiv pentru care CSR-ul este de cele mai multe ori sinonim cu filantropia şi cu donaţiile. Companiilor le revine sarcina de a avea o strategie de CSR coerentă, care să se aplice în toate departamentele şi în toate acţiunile întreprinse. CSR-ul în România se află abia la început, dar ideal ar fi să se reconsidere felul în care sunt privite stategiile de CSR pentru a putea spune la un moment dat că în România CSR există aşa cum ar trebui.

Managerii trebuie să realizeze că etica merge mai departe de cerinţele stricte ale legii. Managementul etic nu poate fi limitat la problemele de strategie: el priveşte şi micile probleme ale vieţii afacerii de zi cu zi.

Se pare că o companie trebuie să aibă succes economic pentru a-şi îndeplini responsabilităţile sociale. Trebuie să acceptăm că mereu vor rămâne alegeri grele de făcut de către manageri privind dilemele etice, mai ales atunci când compania trece prin vremuri grele. Întotdeauna va exista tensiune între teorie şi pragmatism, dar progresul poate fi atins, chiar şi în probleme etice în afaceri. De remarcat este constatarea următoare : companiile profitabile sunt cele mai proactive în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă.

Având în vedere multitudinea de beneficii ce pot fi asociate implicării sociale a companiei se constată că, la nivel mondial, CSR a devenit deja o parte a afacerilor de zi cu zi. Companii de renume internaţional investesc în acest tip de programe o parte importantă a cifrei lor de afaceri. Aceste sume reprezintă însă, în viziunea managerilor acestor organizaţii, o investiţie pe termen lung, cu rezultate semnificative pentru afacere.

Responsabilitatea socială a companiilor reprezintă în linii mari obţinerea succesului comercial într-o manieră etică, cu respect faţă de oameni, comunitate şi mediu. Aceasta implică a răspunde aşteptărilor legale, etice, comerciale său de altă natură pe care societatea le are faţă de companii şi a lua decizii care să pună în balanţă nevoile tuturor celor ce au un rol în viaţa companiei. Adică planul etic apare ca un plan secund, scopul principal fiind profitul. E admirabil faptul că o companie doreşte să îmbine partea etică cu cea practică, dar în măsura în care aceasta reprezintă doar o strategie de marketing, în ce măsură putem să tragem o linie precisă între etică şi urmărirea profitului.

Vezi toate articolele publicate de CCEA