logo CCEA
  • Despre
    • Programe de studii
    • Ofertă servicii
    • Arii de cercetare
    • Cine a fost Valentin Mureșan?
  • Echipa
    • Coordonare
    • Membri CCEA
  • Publicații
    • Articole academice
    • Volume
  • Proiecte
    • Etică și integritate academică
    • avataResponsibility- Premiere Orizont Europa Instituții
    • NIHAI
    • CHANGER
    • ENHATEC 2020-2023
    • COMORE 2020-2022
    • Conferințe și invitați
    • SCOPES 2016-2017
    • INEMTEC 2015-2017
    • NORMEV 2010-2012
    • Grupul de dezbateri în bioetică 2013-2015
    • Grupul de lectură – 2011
    • Arhivă 2005 – 2013
  • Dezbateri
  • AVATARESPONSIBILITY
  • Media
  • Master etică aplicată
  • Testul Moralității
  • Contact

Program vizită Prof. Shunzo Majima

În perioada 26- 28 aprilie 2012 va vizita Centrul de Etică Aplicată şi Facultatea de Filosofie

Apariții media, ETICA AZI, Invitatii CCEAEtică în conflictele internaționale
16 apr. 2012

Imigranți și mass-media: între etică și subiect de presă

Profesorul Mike Jempson (University of the West England) va vorbi in cadrul Centrului despre „Imigranti si

Apariții media, Invitatii CCEAEtică politică, Etică socialăLeave a Comment
22 nov. 2011

Navigare în articole

Articole mai noi
Caută
Ultimele noutati
  • O nouă ediție Oxford-Bucharest Workshop
  • Dezbaterile CCEA, programul semestrului II, 2025-2026
  • De la pasiune la scepticism. David Hume, după 250 de ani
  • Dezbaterile CCEA, program semestrul I, 2025-2026
  • BriGRETE Bridging the Gap: Research Ethics Training and Education
Te mai intereseaza
  • Emilian Mihailov și Julian Savulescu în Neuroethics
  • Academic Integrity: Challenges and Lessons from Practice. Roundtable with prof. Muel Kaptein (Erasmus University Rotterdam)
Newsletter etică aplicată
Newsletter etică aplicată

Youtube

ETiX

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată a apărut și își desfășoară activitatea în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București. CCEA este singura instituție din țară unde se studiaza discipline etice, de la teoriile morale clasice la roboetică și etica sexului. Centrul şi membrii săi îşi asumă rolul de a impulsiona dezbaterile și de a încuraja reflecția rațională asupra domeniilor din etică aplicată şi filosofie morală. Modalitatea de a ne împlini scopurile este una socratică, evitând orice fel de tendințe "misionare" de a impune ori dicta o anumită abordare.

În încercarea de a promova în spațiul public dezbaterile pe teme etice, CCEA, în colaborare cu Veioza Arte, își propune să aducă în atenția publicului scurte filme informative care au ca scop clarificarea dilemelor sau problemelor etice cotidiene.

ETiX
YouTube Video UCIh5KRIiZLE6oSMrTpjDvkA_H8zoEq_atqo 📅 Joi, 15 mai 2025, la Facultatea de Filosofie a Universității din București a avut loc o nouă conferință din seria VIRAL-D: „Casa cu oglinzi: cum ne distorsionează social media percepțiile despre mersul societății”, susținută de conf. univ. dr. Emilian Mihailov, director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). În această prelegere captivantă, profesorul Emilian Mihailov analizează felul în care rețelele sociale schimbă modul în care privim realitatea socială. Deși datele obiective nu confirmă mereu scenariile pesimiste despre declin, criză politică sau inegalitate, mediul online amplifică tocmai aceste perspective negative. Cum? Prin promovarea disproporționată a conținutului extremist și conflictual, care creează o imagine distorsionată a lumii în care trăim. Emilian Mihailov este conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti. Interesele sale de cercetare vizează etica aplicată, filosofia morală, psihologia morală, bioetica şi neuroetica. Este Directorul Centrului de cercetare în etică aplicată şi în această calitate contribuie la dezvoltarea de parteneriate şi proiecte cu universităţi şi centre de cercetare ca Uehiro Oxford Institute şi Institute of Biomedical Ethics din Basel. A publicat în 2017 cartea Arhitectonica moralității, editura Paralela 45, în care oferă o nouă reconstrucție teoretică a eticii lui Kant. 👉 Urmărește conferința și descoperă cum „casa cu oglinzi” a social media ne influențează percepțiile mai mult decât credem. --- Universitatea din București, prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și în parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), lansează seria de conferințe VIRAL-D, dedicată analizelor impactului tehnologiilor digitale asupra democrației și societății românești. Într-o eră digitală în continuă evoluție, rețelele sociale și algoritmii bazați pe inteligență artificială modelează tot mai mult procesele democratice, acțiunile colective și dezbaterile publice. Conferințele VIRAL-D își propun să exploreze complexitatea acestor fenomene, analizând modul în care vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor sunt exploatate în mediul online, cu consecințe profunde asupra democrației. Programul integral al conferințelor este disponibil aici: https://www.ccea.ro/conferintele-vira... Acest film este o producție a Universității din București, realizată prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), în parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB). 🎬 Credit filmare & montaj: Andrei Ioniță, @veiozaarte ​
📅 Joi, 15 mai 2025, la Facultatea de Filosofie a Universității din București a avut loc o nouă conferință din seria VIRAL-D: „Casa cu oglinzi: cum ne distorsionează social media percepțiile despre mersul societății”, susținută de conf. univ. dr. Emilian Mihailov, director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). În această prelegere captivantă, profesorul Emilian Mihailov analizează felul în care rețelele sociale schimbă modul în care privim realitatea socială. Deși datele obiective nu confirmă mereu scenariile pesimiste despre declin, criză politică sau inegalitate, mediul online amplifică tocmai aceste perspective negative. Cum? Prin promovarea disproporționată a conținutului extremist și conflictual, care creează o imagine distorsionată a lumii în care trăim. Emilian Mihailov este conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti. Interesele sale de cercetare vizează etica aplicată, filosofia morală, psihologia morală, bioetica şi neuroetica. Este Directorul Centrului de cercetare în etică aplicată şi în această calitate contribuie la dezvoltarea de parteneriate şi proiecte cu universităţi şi centre de cercetare ca Uehiro Oxford Institute şi Institute of Biomedical Ethics din Basel. A publicat în 2017 cartea Arhitectonica moralității, editura Paralela 45, în care oferă o nouă reconstrucție teoretică a eticii lui Kant. 👉 Urmărește conferința și descoperă cum „casa cu oglinzi” a social media ne influențează percepțiile mai mult decât credem. --- Universitatea din București, prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și în parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), lansează seria de conferințe VIRAL-D, dedicată analizelor impactului tehnologiilor digitale asupra democrației și societății românești. Într-o eră digitală în continuă evoluție, rețelele sociale și algoritmii bazați pe inteligență artificială modelează tot mai mult procesele democratice, acțiunile colective și dezbaterile publice. Conferințele VIRAL-D își propun să exploreze complexitatea acestor fenomene, analizând modul în care vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor sunt exploatate în mediul online, cu consecințe profunde asupra democrației. Programul integral al conferințelor este disponibil aici: https://www.ccea.ro/conferintele-vira... Acest film este o producție a Universității din București, realizată prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), în parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB). 🎬 Credit filmare & montaj: Andrei Ioniță, @veiozaarte ​
Dincolo de ecran ne-așteaptă evul mediu digital 🐉 La Hic sunt dracones: evul mediu digital și tehnologii autoritare vei afla de ce ieșirea din Paranteza Gutenberg transformă feed-ul nostru într-o piață medievală a zvonurilor, iar algoritmii platformelor în noi stăpâni feudali. Constantin și Laurențiu pun față în față fricile, superstițiile și mulțimile anului 1000 (și după) cu indignarea virală de azi, arătând cum „mașina indignării” și „păcănelele atenției” exploatează reflexele orale ale omului conectat. Dacă vrei să vezi ce dragoni invizibili mânuiesc atenția și uneori votează în locul nostru, prezentarea aceasta e harta ta! Constantin Vică este conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București. În 2011 a obținut titlul de doctor în filosofie, cu o teză despre tehnologia web și provocările sale de ordine cognitiv, moral și politic. Ariile sale de interes sunt plasate în etică aplicată, etica informației și computerelor, filosofia informaticii și inteligenței artificiale, bioetică, filosofie socială și politică. A publicat diverse articole despre internet și ameliorarea cognitivă, indignarea online, autenticitate, autonomie și neurotehnologii, Inteligența Artificială și etica viitorului, responsabilitatea sistemelor de IA, epistemologia și politica datelor deschise, politica piraților, roboții ca asistenți și companioni, conflictul dintre instituțiile proprietății intelectuale și normele informale online etc. A publicat, printre altele, în revistele Science and Engineering Ethics, Ethics and Information Technology, Philosophy & Technology, International Journal of Social Robotics, Frontiers in Robotics and AI, Journal of Bioethical Inquiry, Philosophical Psychology, Phenomenology and the Cognitive Sciences, The Journal of Value Inquiry, Public Reason etc. În 2023 a publicat volumul de autor Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală (Editura Universității din București). Laurențiu Gheorghe are un doctorat în filosofie politică (2015) obținut la Universitatea din București. Cu o bogată pregătire academică, incluzând o licență în teologie ortodoxă (2013), un master în dreptul Uniunii Europene și studii europene (2006), un master în filosofie politică și morală (2004) și o licență în filosofie (2002), toate la Universitatea din București, Laurențiu Gheorghe este lector în cadrul Departamentului de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei al Universității din București, unde predă cursuri despre Filosofia Dreptului, Moralitate și Drept, și Teorii ale Democrației. Cercetarea sa se concentrează pe limitele normativității și interacțiunea dinamică dintre norme și reguli în modelarea ordinii sociale. --- Universitatea din București, prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și în parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), lansează seria de conferințe VIRAL-D, dedicată analizelor impactului tehnologiilor digitale asupra democrației și societății românești. Într-o eră digitală în continuă evoluție, rețelele sociale și algoritmii bazați pe inteligență artificială modelează tot mai mult procesele democratice, acțiunile colective și dezbaterile publice. Conferințele VIRAL-D își propun să exploreze complexitatea acestor fenomene, analizând modul în care vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor sunt exploatate în mediul online, cu consecințe profunde asupra democrației. Programul integral al conferințelor este disponibil aici: https://www.ccea.ro/conferintele-vira... Acest film este o producție a Universității din București, realizată prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), în parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB). 🎬 Credit filmare & montaj: Andrei Ioniță, @veiozaarte ​
Avem metode din ce în ce mai sofisticate de a dobândi și comunica cunoașterea, însă, paradoxal, ne confruntăm cu o criză globală a ignoranței lipsită de precedent, care afectează bunăstarea personală și societală, precum și stabilitatea democrațiilor. Doi factori principali declanșează această criză: în primul rând, răspândirea pe scară largă a dezinformării, care, împreună cu o audiență excesiv de încrezătoare, contribuie la credințe false larg răspândite și, în consecință, la comportamente politice și sociale imprudente. În același timp, însă, și cel puțin la fel de critică, este prevalența rezistenței la cunoaștere și a neîncrederii în expertiză. Pentru a rezolva acest puzzle cu mize mare avem nevoie de un cadru epistemologic social care să poată explica mecanismele complexe care stau la baza acestor fenomene epistemice surprinzătoare și fără precedent. Această prezentare schițează contururile unui astfel de cadru. Mona Simion este profesor de filozofie și director al Centrului de Cercetare în Epistemologie COGITO la Universitatea din Glasgow. Cercetarea sa se axează în principal pe epistemologie, filozofia limbajului, filozofia morală și politică, precum și pe filozofia genului și rasei. Este autoarea cărților „Resistance to Evidence” (Cambridge University Press, 2024), „Shifty Speech and Independent Thought” (Oxford University Press, 2021) și „Sharing Knowledge” (Cambridge University Press, 2021, împreună cu C. Kelp), precum și „Knowledge-First Epistemology: A Defence” (CUP, 2025). În prezent, lucrez la o nouă monografie intitulată „Knowledge and Conceptual Engineering: The Epistemology, Ethics, and Politics of Meaning Production” (pentru Oxford University Press). În prezent, conduce proiectul de cercetare KnowledgeLab: Epistemologie Socială a Primatului Cunoașterii - finanțat cu un grant de 1,5 milioane de euro de ERC (2021-2026). Mai multe informații despre Mona și activitatea ei sunt disponibile aici: https://www.mona-simion.com --- Universitatea din București, prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și în parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), lansează seria de conferințe VIRAL-D, dedicată analizelor impactului tehnologiilor digitale asupra democrației și societății românești. Într-o eră digitală în continuă evoluție, rețelele sociale și algoritmii bazați pe inteligență artificială modelează tot mai mult procesele democratice, acțiunile colective și dezbaterile publice. Conferințele VIRAL-D își propun să exploreze complexitatea acestor fenomene, analizând modul în care vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor sunt exploatate în mediul online, cu consecințe profunde asupra democrației. Programul integral al conferințelor este disponibil aici: https://www.ccea.ro/conferintele-vira... Acest film este o producție a Universității din București, realizată prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), în parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB). 🎬 Credit filmare & montaj: Andrei Ioniță, @veiozaarte ​
Crizele succesive care au marcat ultimele decenii – în special cele mai recente – au plasat regimurile democratice sub o dublă presiune: populistă și autoritară. Recurența și asemănarea acestor crize indică existența unor factori determinanți interconectați la nivel global, regional și național. Marian Preda vorbește vulnerabilitățile democrației și ale cetățeniei – cu ansamblul lor de drepturi și obligații – amplificate de clivajele sociale generatoare de inechități, precum și de decalajul dintre ritmul accelerat al progresului tehnologic și capacitatea de adaptare a sistemului politico-administrativ modern. În contextul unui „capitalism de supraveghere” din ce în ce mai agresiv, democrația de supraveghere se dovedește fragilă și expusă competiției cu regimuri autoritare, aparent mai compatibile atât cu noile tehnologii, cât și cu „obediența anticipativă” a maselor mobilizate prin manipulare și facilitată de rețelele sociale slab reglementate, asupra cărora nu există un control democratic. Marian Preda, sociolog și profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, este rectorul Universității din București. A publicat 26 de cărți în calitate de unic autor, coordonator sau coautor, printre care Politica socială românească – între sărăcie și globalizare (Polirom, 2002, ediția a doua: 2009), alături de numeroase articole și rapoarte de cercetare. În ultimii 30 de ani, în paralel cu profesia academică, a fost manager, consultant sau expert în numeroase proiecte cu finanțare națională sau internațională, colaborând cu organizații precum ONU (în mod special UNICEF și UNDP), Banca Mondială și Comisa Europeană. Totodată, a fost președintele Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice (2009-2010), președinte al Societății Sociologilor din România (2010-2012) și președintele Consiliului Statistic Național al Institutului Național de Statistică (2016-2018, 2018-2020, 2021-2023). --- Universitatea din București, prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și în parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), lansează seria de conferințe VIRAL-D, dedicată analizelor impactului tehnologiilor digitale asupra democrației și societății românești. Într-o eră digitală în continuă evoluție, rețelele sociale și algoritmii bazați pe inteligență artificială modelează tot mai mult procesele democratice, acțiunile colective și dezbaterile publice. Conferințele VIRAL-D își propun să exploreze complexitatea acestor fenomene, analizând modul în care vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor sunt exploatate în mediul online, cu consecințe profunde asupra democrației. Programul integral al conferințelor este disponibil aici: https://www.ccea.ro/conferintele-vira... Acest film este o producție a Universității din București, realizată prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), în parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB). 🎬 Credit filmare & montaj: Andrei Ioniță, @veiozaarte ​
Subscribe

E-mail: ccea.info@filosofie.unibuc.ro

Facultatea de Filosofie

Splaiul Independenţei Nr. 204
Bucureşti, 060024, România,
Telefon/Fax: +4 021 313 0806

Copyright 2010-2022.

Universitatea din București

Solverwp- WordPress Theme and Plugin