Studiul normelor a constituit dintotdeauna un domeniu important al reflecției filosofice, iar în ultimii 20 de ani dezvoltarea teoriei evoluționiste a jocurilor a oferit cercetătorilor un arsenal teoretic și conceptual care fusese inaccesibil filosofiei morale și politice tradiționale. Prin acest proiect ne propunem să aducem o contribuție la dezbaterea critică actuală purtată în jurul încercărilor de a modela în manieră evoluționistă emergența normelor în interacțiuni complexe. Strategia teoretică pe care o propunem urmează trei direcții fundamentale de cercetare. În primul rând vom contribui la analiza critică a presupozițiilor de natură conceptuală și logică care stau la baza modelelor de reconstrucție a emergenței normelor, așa cum sunt ele propuse în literatura recentă. În al doilea rând proiectul urmărește clasificarea și discutarea dezvoltărilor contemporane din științele sociale care utilizează acest tip de modelări, ipoteza noastră fiind că asistăm la un rar moment […]

mai multe

de Emanuel Socaciu Unul dintre cele mai des întălnite stereotipuri despre lumea afacerilor este că, în acest univers special, moralitatea nu-şi găseşte un loc confortabil. Goana după profit, se spune, exclude cavalerismele „gratuite”. Mi-a fost dat de destule ori să aud manageri, nu doar români, spunând că aspectele de natură etică sunt mai curând mofturi care nu au de ce să atârne prea greu în luarea deciziilor; că printre priorităţile lor, oricare ar fi ele, nu se numără şi aceea de a fi „băieţi buni”. Totuşi, în ultimele decenii, multe companii au depus eforturi considerabile pentru a-şi elabora şi implementa programe proprii de conduită etică în afaceri. Sigur, s-ar putea să fie şi efectul unei mode. Într-o lume în care rişti să pierzi respectul celorlalţi dacă nu conduci tipul corect de maşină sau dacă eşti îmbrăcat într-un costum ieftin, imitaţia […]

mai multe