de Beatrice Brăileanu În general, se socoteşte că lumea afacerilor este o lume pragmatică, eficientă şi practică, în vreme ce latura morală este un ornament, o anexă, un lucru care trebuie avut în preajmă şi utilizat numai uneori, dar care în general solicită resurse, în loc să le producă. După ce ani de-a rândul acţiunile şi comportamentul oamenilor care activau în domeniul afacerilor sau proiectelor au fost fundamentate pe utilitate şi pe obţinerea cât mai rapidă a unui profit însemnat, în ultima perioadă pare să se consolideze tot mai mult ideea potrivit căreia fără morală şi fără a ţine cont de mediul înconjurător şi de oameni, nu poate fi vorba de câştig pe termen lung. Am încercat să aduc noi argumente pentru promovarea unor comportamente etice în afaceri, în proiecte, dar nu numai. Acestea sunt doar domenii în care, până […]

mai multe

Micro-cercetare cu privire la managementul eticii şi responsabilitatea socială corporativă în România de Mihaela Constantinescu O analiză cu privire la relaţia dintre practicile de responsabilitate socială (RSC) şi managementul eticii (ME) în organizaţii ridică de la bun început mai multe probleme de abordare şi interpretare. Pentru a stabili sub ce raporturi se află (sau ar trebui să se afle) cele două procese în cadrul unei organizaţii trebuie să ştim, mai întâi, care este aria de acoperire a noţiunilor cu care lucrăm, luând în calcul că diferenţele de sens cu care operează definiţiile din lucrările teoretice generează mai departe diferenţe specifice în abordarea practică a organizaţiilor. Însă dincolo de problema definirii termenilor, un aspect important de care trebuie să se ţină cont în analiza raportului dintre RSC şi ME este acela de a delimita relaţiile structurale care se stabilesc între cele […]

mai multe

de Mazarache Anamaria În ultimele decenii, tot mai multe instituţii, guverne, organizaţii internaţionale, cadre academice, societatea, în general, s-au angajat într-un dialog despre responsabilitatea socială a companiilor. Peste tot în lume apar noi standarde, proceduri şi aşteptări privind comportamentul companiilor. În prezent, imaginea unei companii, identitatea să corporatistă au devenit de o importanţă fundamentală. O organizaţie trebuie să manifeste transparenţă şi corectitudine deoarece doar fabricarea unui produs de calitate nu mai este suficientă. Mai mult, organizaţia trebuie să se dovedească un bun „cetăţean” corporatist. Companiile sunt evaluate din ce în ce mai mult, nu doar în funcţie de rezultatele economice sau de calitatea produselor, ci şi de contribuţia la viata socială a comunităţii din care fac parte. Dar ce înseamnă să fii un bun cetăţean corporatist? De ce şi cum a apărut acest curent în mediile de afaceri şi care […]

mai multe

Rezultatele aplicării chestionarului publicat anterior de Valentin Mureşan Este imposibil de conturat o situaţie a managementului etic în România din cauza absenţei datelor empirice. Cum sintagma „management etic” sau „managementul eticii” lipseşte practic de pe internet (în timp ce traducerea ei englezească apare de mii de ori), am putea bănui că această nouă ramură a managementului – care integrează preocupările privind etica organizaţiilor – e mai degrabă necunoscută în ţara noastră. Am încercat aplicarea unui chestionar care să testeze starea de fapt a managementul etic în universităţi şi în firme. Numărul mic de răspunsuri e, pe de o parte, semnificativ pentru starea acestei problematici. Pe de altă parte, el ne împiedică să tragem concluzii întemeiate. Totuşi, vom risca schiţarea unei vagi panorame bazându-ne şi pe alte informaţii, pe experienţa proprie şi pe discuţii personale. Iată mai întâi sinteza situaţiei din […]

mai multe